Europa Liberă - dragoste şi ură în jurul undelor radio

Printre temele abordate la discuţia care a urmat proiecţiei filmului Cold Waves (Război pe calea undelor), s-au aflat: rolul postului de radio Europa Liberă în perioada comunistă şi a Războiului Rece, lupta surdă dintre serviciile secrete româneşti şi străine şi acest post, manipularea prin mass-media în interiorul ţării şi încercarea Europei Libere de a reflecta realitatea cât mai echilibrat.

La evenimentul din 15 aprilie, desfăşurat la FJSC, au participat regizorul Alexandru Solomon şi jurnaliştii Emil Hurezeanu şi Ileana Lucaciu. După proiecţia filmului lui Alexandru Solomon, cei aproximativ 50 de studenţi au intrat în dialog cu invitaţii.

Jurnalista Ileana Lucaciu a evidenţiat cât este de importantă încercarea oricărui cetăţean de a scăpa de manipulare prin presă. După ce a evocat modul în care cenzura comunistă funcţiona în redacţiile de presă, Lucaciu a adăugat: “Acum nu mai există cenzură, există manipulare şi superficialitate în mass-media”.

Emil Hurezeanu a povestit studenţilor cum a ajuns să lucreze la radio Europa Liberă, în urma obţinerii unei burse Herder oferite de Ana Blandiana. Hurezeanu a realizat contextul politic şi cultural al României anilor 60-80 şi a scos în evidenţă modul în care românii care trăiau sub dictatură reuşeau să fie conectaţi la nivel minim la viaţa culturală din străinătate. “Atunci nu existau tineri lucizi care să nu asculte Europa Liberă”, a spus Hurezeanu. Jurnalistul a enumerat câteva surse de informare ale redacţiei postului: scrisori din toată Europa comunistă, telefoane, studii ale analiştilor şi cercetătorilor şi, nu în ultimul rând, amintirile şi experienţele personale ale jurnaliştilor. Cu toate acestea, “Europa Liberă nu a fost o instituţie de presă liberă, postul exista pentru a aduce aminte că regimul comunist nu va fi etern”, a ţinut să precizeze Hurezeanu.

Regizorul filmului Cold Waves (Război pe calea undelor) a spus că şi în acea perioadă puteai fi păcălit ca şi acum. “Atunci era un deşert informaţional, acum este o inflaţie”, a spus Alexandru Solomon. În ceea ce priveşte filmul său, regizorul a precizat că a costat în jur de 400 de mii de euro şi filmările au durat aproximativ trei luni. “A fost un experiment proiectarea unui documentar de lung-metraj în România, iar filmul a avut cca 7.000 de intrări în cinematografe”, a adăugat Solomon.

Includerea unor mărturii obţinute prin telefon de la teroristul Carlos “Şacalul” a fost un succes obţinut cu greu, după ce echipa de producţie a încercat contactarea lui Carlos prin căi oficiale şi neoficiale. Cât despre foştii ofiţeri de Securitate care evocă în film momente din lupta contra postului Europa Liberă, Solomon a spus: “Am avut o relaţie onestă cu securiştii din film. Eu nu m-am dus la ei să-i judec, ci să-i filmez”.

Asist. univ. George Hari Popescu

Foto: Constantin Barbu, anul I

Vezi galeria foto animată de la eveniment